Prima semifinală de la Campionatul Mondialul din Rusia se va disputa marţi, cu începere de la orele 21:00, la Sankt Petersburg. Majoritatea specialiştilor sunt de părere că învingătoarea acestei partide va câştiga şi finală competiţiei, ce se va disputa duminică, la Moscova, în condiţiile în care echipa care va merge mai departe pleca probabil cu prima şansă în dispută cu câştigătoarea dintre Croaţia şi Anglia.
În continuare vom în cerca să facem o analiză a punctelor forţe avute de cele două echipe europene, cele mai în formă la momentul actual.
Ajunşi pentru a doua oară în semifinale după Mondialul din Mexic 1986, Belgia vizează, fără îndoială, depăşirea acestei performante şi calificarea în prima lor finală mondială. Coincidenţă sau nu, pentru a-şi realiza visul „Dracii Roşii” trebuie să treacă de echipa Cocosului Galic, chiar echipa care le-a suflat locul trei în urmă cu 32 de ani. Ambele echipe au prestat un fotbal de calitate la acest turneu final, Belgia învingând în grupe Panama, Tunisia şi Anglia şi în faza eliminatorie Japonia şi Brazilia, în timp ce Frântă a depăşit Australia şi Peru şi a făcut egal cu Danemarca, ca apoi să treacă de două formaţii sud-americane, Argentina şi Uruguay.
Fără îndoială că punctul forte al Belgienilor este reprezentat de un spirit de echipă extraordinar, care se bazează pe o generaţie ce joacă de mult timp împreună, cu jucători care activează la cele mai bune cluburi europene. Iar acest merit îi este atribuit antrenorului spaniol al belgienilor, Roberto Martinez, care a reuşit cu succes să unească marile vedete ale echipei şi să creeze o atmosferă excelentă în cadrul lotului. Un alt argument că maşinăria belgiană funcţionează ca un tot unitar este relevat de faptul că echipa a avut 9 marcatori diferiţi până acum la acest turneu final, iar forţa grupului a ieşit la iveală în optimea cu Japonia, când au reuşit să întoarcă rezultatul de la 2-0 pentru adversari. Schimbările antrenorului au fost inspirate de fiecare dată, iar cine a intrat pe teren a demonstrat că merită să facă parte din acest lot de excepţie. Poate că aceasta va fi şi mare problemă a antrenorului la alcătuirea primului unsprezece în meciul din semifinale, acesta având de ales pe flancul stâng între Carrasco şi Chadli, iar la mijloc între Mertens şi Fellaini, cu toţii jucători de calitate şi cu realizări notabile în partidele anterioare.
Dar principalul semn de întrebare rămâne jucătorul care îl va înlocui pe fundajul ofensiv al lui PSG, Thomas Meunier, suspendat pentru cumulul de cartonaşe galbene. Şi nu că ar lipsi rezerve de valoare, ci pentru că acel jucător va trebui să se plieze perfect sistemului de joc, fie că va fi Dembele, Dendoncker, Vermaelen sau Boyata. Atacul se va baza fără îndoială pe trioul de vis Kevin de Bruyne, Eden Hazard şi Romelu Lukaku, care până acum a funcţionat excelent. Iar atacantul de 25 de ani al lui Chelsea, proaspăt transferat de la Dortmund, Michy Batshuayi, autor şi el al unui gol în meciul contra Tunisiei cu siguranţă că va da totul dacă pe parcursul meciului se va apela la serviciile sale. Pentru că, spre deosebire de selecţionerii anteriori, asta a făcut Roberto Martinez: a generat acest spirit de echipa senzaţional, făcându-i pe jucători să înţeleagă că toţi trag la aceeaşi căruţă şi că doar uniţi poţi catiga. Chiar orice meci, fapt demonstrat în sfertul cu Brazilia. Chiar dacă asta presupune şi sacrificii pentru binele naţionalei, implicit statutul de rezervă.
Un alt punct forţe al belgienilor este reprezentat creativitatea de la mijlocul terenului, generată de duo-ul Hazard şi De Bruyne. Dacă în meciurile anterioare cei doi păreau a nu se înţelege, jucând mai mult pe cont propriu, la Cupa Mondială aceştia au conlucrat aproape perfect, iar creativitatea lor a fost pusă în slujba echipei, fapt demonstrat de numeroasele ocazii pe care belgienii şi le-au creat. Făcând o comparaţie, mijlocul Dracilor Roşii pare mai creativ şi mai eficient decât al francezilor şi poate că aici se va face diferenţa.
Echipa probabilă: Belgia (3-4-3): Courtois – Vertonghen, Kompany, Alderweireld – Carrasco (Chadli), Fellaini (Mertens), Witsel, Dembele – De Bruyne, Lukaku, Hazard.
Vicecampionii europeni, formaţia franceză pare că şi-a găsit, în sfârşit, identitatea. Dacă anterior antrenorul Didier Deschamps era criticat pentru faptul că echipa Cocosului Galic are o sută de fete şi că jucătorii se succed cu repeziciune la naţională, neexistând „senatori” de drept, se pare că antrenorul francez a găsit formula ideală pentru atacarea titlului suprem, iar echipa a căpătat o identitate proprie. Acesta a reuşit ca această slăbiciune să fie transformată intru-un atu de temut, deoarece Frântă a demonstrat că poate juca atât economicos, cum a făcut-o în faza grupelor, cât şi spectaculos, optimea cu Argentina fiind elocventă. Iar de sfertul cu Uruguay ce să mai spunem? Am văzut o Frântă extrem de echilibrată, solidă în apărare şi eficientă în atac. Aşadar, punctul forte al echipei lui Deschamps este chiar uşurinţă de a interpreta partituri diferite, în funcţie de adversar. Va găsi acesta cheia potrivită şi împotriva Belgiei?
Cu toate că se spune că o formaţie mare are propriul stil de joc şi adversarii trebuie să facă totul pentru a-l contracara, fotbalul modern demonstrează altceva. Formaţiile care sunt capabile să îşi adapteze stilul de joc în funcţie de adversar ies în majoritatea cazurilor învingătoare. Dar această abilitate este una extrem de rară şi ea necesita şi jucătorii adecvaţi. Iar francezii poseda ambele condiţii, fiind capabilă să joace 4-3-3 într-un meci, ca apoi să treacă la 4-2-3-1.
Dacă mijlocul Belgiei pare mai creativ, cu siguranţă că atacul francezilor este mai eficient şi mai versatil. În meciul contra Uruguayului, echipa care în acel moment avea cea mai bună defensivă de la Mondial, francezii au avut doar 2 şuturi pe spaţiul porţii, marcând 2 goluri. Iar viteza lui Mbappe, creativitatea, viziunea şi eficacitatea lui Griezmann şi jocul de careu al lui Giroud poate destabiliza orice apărare.
Un alt punct forţe al Franţei este reprezentat de opţiunile multiple de pe bancă, fiind echipă cu lotul al cărei cota de piaţa este cea mai mare dintre echipele rămase în competiţie. Dembele, Fekir, Tolisso, Sidibe, N”Zonzi pot intra şi face diferenţa în orice moment al partidei.
Singurul semn de întrebare pentru antrenorul francez este dacă ţine pe teren echipa câştigătoare din sfertul cu Uruguay sau dacă îl va înlocui pe mijlocaşul lui Bayern, Tolisso cu mult mai experimentatul Blaise Matuidi, suspendat meciul anterior.
Echipa probabilă: Franţa (4-2-3-1): Lloris – Lucas Hernandez, Varane, Umtiti, Pavard – Pogba, Kante – Matuidi, Mbappe, Griezmann, – Giroud