Pentru că tot se vorbeşte de tăria de caracter a jucătorilor croaţi şi de puterea acestora de a reveni şi de a întoarce rezultatul final în favoarea lor, în continuare ne-am gândit să vă prezentăm câteva meciuri care au intrat în istorie, datorită răsturnărilor spectaculoase de scor.
Revenirea Barcelonei în dubla manşă cu Paris Saint-Germain din martie 2017 a stabilit un nou standard pentru ceea ce este posibil în ceea ce privește revenirile în lumea fotbalului, dar şi frumuseţea acestui sport. Însă acest fapt nu este unul singular, în istoria acestui sport existând multe alte meciuri de referinţă, cu reveniri incredibile, la care vom face referire în continuare, luându-le în ordine cronologică inversă.
Ca şi selecţie, am preferat să vi le amintim pe acelea de la turneele majore precum UEFA Champions League, turnee finale sau campionate importante, punând accent totodată şi pe dramatismul partidelor.
8. Manchester United – Bayern München 2-1, Liga Campionilor, 1999
Meciul s-a disputat pe Câmp Nou din Barcelona şi a intrat în istorie, Dracii Roşii a lui Alex Ferguson încoronându-se ca şi regii Europei după un meci dramatic, câştigat în ultimele minute.
Bayern a condus iniţial încă din minutul 6 a primei reprize prin lovitură liberă executată magistral de Mario Basler, dar introducerea lui Teddy Sheringham și a lui Ole Gunnar Solskjaer a avut efectul scontat, cei doi marcând în minutele 90+1 şi 90+3. Chiar dacă omul meciului a fost declarat marcatorul golului lui Bayern, Mario Basler, englezii au ridicat, în final, trofeul suprem.
7. Juventus – Manchester Unitedc 2-3, Liga Campionilor, 1999
Şi nu este singura revenire a lui United din acel sezon de UCL. În semifinalele competiţiei, după ce în tur, pe Old Trafford, Manchester United şi Juventus Torino au terminat la egalitate, 1-1, meciul din retur a început cum nu se poate mai prost pentru Red Devils, fiind conduşi la Torino cu 2-0, graţie golurilor lui Filippo Inzaghi din minutele 6 şi 11.
Căpitanul Roy Keane a sunat goarna deşteptării, înscriind cu capul după un corner, dar din păcate va rata finală de pe Câmp Nou datorită cumului de cartonaşe galbene.
Gemenii golului, aşa cum au fost denumiţi au conlucrat perfect la golul egalizator, centrare Andy Cole şi Dwight Yorke înscrie cu capul în minutul 34, pentru că cu 7 minute înainte de final acelaşi Andy Cole să consfinţească victoria lui United şi calificarea în finală.
6. Liverpool – AC Milan 3-3, Liga Campionilor, 2005
Aceasta finală de UCL disputata la Istanbul probabil că nu va fi uitată niciodată de fanii cormoranilor. A fost cu siguranţă cea mai nebună finală de Liga Campionilor. La pauză, Milan punea șampaniele la rece, deoarece conducea cu scorul de 3-0, prin reuşitele căpitanului Maldini din minutul 1 şi a atacantului argentinian Hernand Crespo din minutele 38 şi 44. Însă după odihnă situaţia s-a schimbat radical, căpitanulul Steven Gerrard dovedind că este un adevărat lider de echipă, producând performanța care i-ar fi definit în mod esențial cariera, prin marcarea primul gol al echipei Reds în minutul 54. Vladimir Smicer a redus din diferenţă doar două minute mai târziu, iar peste alte 3 minute Gerrard obţine o lovitură de pedeapsă în urma căreia va înscrie în doi timpi Xabi Alonso, portarul brazilian al Milanului Dida apărând inițial şutul spaniolului. Trofeul suprem avea să fie cucerit de Liverpool în urma loviturilor de departajare, cu portarul Jerzy Dudek închizând poarta de 3 ori, la suturile lui Serginho, Andrea Pirlo şi Andriy Shevchenko.
5. Angola – Mâli 4-4, Africa Cup of Nations, 2010
Chiar dacă puţini îşi amintesc de acest meci de fotbal, el rămâne unul memorabil. Asta şi pentru că Angola a fost națiunea gazdă la acest turneu major, iar cu 11 minute rămase din jocul de deschidere conducea cu un 4-0 confortabil în fața propriilor fani. Golurile fuseseră marcate de Flavio (36, 42), Gilberto (67 pen.) şi Manucho (74 pen.)
Angolezii zburdau la propriu pe teren când Seydou Keita a marcat în minutul 79. Apoi, atacantul Seviliei, Fredi Kanoute a redus avantajul Angolei către două goluri în minutul 88. Şi iată că după 90 de minute de joc scorul era 4-2. Dar Keita a lovit încă o dată în minutele de prelungiri (90+3), pentru că Mustapha Yatabaré să egaleze un minut mai târziu (90+4). Trofeul acelei ediţii a Cupei Naţiunilor avea să fie câştigat de Egipt.
4. Newcastle United – Arsenal 4-4, Premier League, 2011
Ce meci?! Poate că spiritul din Premier League este cel mai bine reflectat de această partidă de fotbal incredibilă. Arsenal conducea cu 4-0 după 26 de minute de joc pe St James ‘ Park, după ce cu Theo Walcott a deschis scorul încă primul minut, Djourou l-a majorat în minutul 3, iar Robin van Persie a reuşit dubla în minutele 10 şi 26.
Unii dintre susținătorii lui Newcastle chiar începuseră să părăsească arena la pauză, nemulțumiți de prestaţia echipei gazdă, dar marea majoritate care a rămas la stadion şi-au susţinut cu pasiune, frenetic, favoriţii.
Și nu au fost deloc dezamăgiţi. După doar patru minute de joc din a doua repriză, jucătorul lui Arsenal, Abou Diaby a fost schimbat cu Joey Barton. Iar apoi am avut practic alt meci. Barton, din penalty, a început revenirea lui Newcastle, cu 21 de minute înainte de final, iar Leon Best a înscris în minutul 75 pentru a face 4-2. O altă lovitură de pedeapsă a fost transformată de Barton în minutul 83, iar patru minute mai târziu Cheick Tiote prinde o torpilă de senzaţie de la 25 de metri ce poposeşte în poarta lui Arsenal, după o lovitură liberă respinsă de fundaşii londonezi.
3. Reading – Arsenal 5-7, Cupa Ligii Angliei, 2012
După ce au condus cu 4-0 în prima repriză şi cu 4-1 la pauză, Reading părea sigură că a făcut pasul în sferturile de finală ale Cupei Ligii ediţiei 2012. Însă tunarii s-au impus în prelungiri cu scorul de 7-5, după ce în timpul regulamentar de joc reuşiseră să egaleze la 4.
Tabela de scor arăta în minutul 20 3-0 în favoarea gazdelor, trecându-şi numele pe aceasta: Roberts ’12, Koscielny ’19 – autogol şi Leigertwood ’20. În minutul 37 Hunt a majorat diferenţa la 4-0, Theo Walcott (’45+2) reuşind să înscrie pentru Arsenal în minutele de prelungire ale primei reprize.
Dar acest gol nu anunţa nici pe departe ce avea să urmeze în continuare. Repriza secundă a aparţinut în totalitate formaţiei oaspete, care redus din diferenţă prin Giroud în minutul 64, ca apoi să dea lovitura de graţie în ultimele minute de joc, prin Koscielny (’89) şi acelaşi Walcott (’90+6).
Dramă a continuat în prelungiri, Marouane Chamakh aducându-i pe Arsenal în avantaj pentru prima dată în minutul 103, însă după doar două minute Pavel Pogrebnyak a egalat scorul la 5 şi se părea că meciul se îndreaptă către loteria loviturilor de departajare.
Însă în minutele de prelungire ale… prelungirilor, Arsenal mai punctează din nou tot prin Theo Walcott (‘120+1), iar Chamakh va stabili scorul final (‘120+3): 5-7, calificându-i pe londonezi în sferturile de finală.
2. Germania – Suedia 4-4, preliminariile Cupei Mondiale la fotbal, 2012
Acesta este singurul meci din istorie în care Germania, echipa recunoscută pentru disciplina şi rigurozitate, a pierdut un avantaj de patru goluri în fata Suediei, într-un meci disputat în faţa propriilor suporteri, la Berlin.
Germania conducea cu 3-0 la pauză ( goluri Klose – ‘8, ’15 şi Mertesacker – ’39) și și-a mărit avantajul în minutul 56 când Mesut Ozil a mai înscris încă o dată, dar introducerea lui Kim Kallstrom la pauză a transformat complet jocul Suediei, care a reuşit să revină prin golurile lui Ibrahimovici ’62, Lustig ’64, Elmander ’76 şi Elm ’90+3, spre stupefacţia spectatorilor de pe Olympiastadion.
1. Barcelona – Paris Saint-Germain 6-1, Liga Campionilor, 2017
Însă partidă pe care cu toţii o avem proaspătă în minte este incredibilă răsturnare de scor din optimea de finală din UCL dintre Barcelona şi PSG.
Victoria din tur cu 4-0 a lui PSG a revigorat discuțiile despre viitorul antrenorului Luis Enrique la Barcelona, care a confirmat că la sfârşitul sezonului va părăsi Câmp Nou, chiar cu o săptămână înainte să se producă celebra remontada.
Cu toate că în acel sezon nu a câştigat trofeul Champions League, aşa cum o făcuseră în anii 2009, 2011 sau 2015, echipa catalana rămâne în memoria microbiştilor pentru modul în care au reuşit să gestioneze returul cu formaţia franceză, întorcând rezultatul.
Golul lui Luis Suarez din minutul 40 și autogolul lui Layvin Kurzawa le dădea în continuare speranţe catalanilor, acesta fiind şi scorul pauzei. Însă după începutul furibund din a doua repriză, când au punctat prin Messi din penalty în minutul 50, Edinson Cavani a făcut că tabela de marcaj să arate scorul de 3-1. În ultimele minute ale meciului Neymar i-a făcut pe suporteri să viseze, înscriind în minutele 88 şi 90+1 (penalti), pentru că în minutul 5 din prelungirile jocului Sergi Roberto să consfinţească scorul final: 6-1 şi calificarea în sferturi.
Memorabila rămâne şi declaraţia lui Luis Enrique, proaspăt uns ca şi selecţioner al Spaniei, după eşecul de la Cupa Mondială, când a fost eliminată în optimi de Rusia: „Cheia jocului a fost încrederea. Golul calificării l-au dat fanii. Deşi înfrângerea din tur ne-a marcat, nimeni nu a încetat să creadă. Dedicăm victoria tuturor celor care au crezut în noi de la început“.
